14 octombrie 2014

DE CE SUNT PE ACEST PĂMÂNT?

Cine se încrede în bogăţii, va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul.
Proverbe 11.28

Binecuvântat să fie omul, care se încrede în Domnul, şi a cărui nădejde este Domnul!
Căci el este ca un pom sădit lângă ape care-şi întinde rădăcinile spre râu, nu se teme de căldură, când vine, şi frunzişul lui rămâne verde, în anul secetei, nu se teme, şi nu încetează să aducă roadă.
Ieremia 17.7-8

1. Totul începe cu Dumnezeu
Pentru că prin El au fost făcute toate lucrurile care sunt în ceruri şi pe pământ, cele văzute şi cele nevăzute…
Toate au fost făcute prin El şi pentru El.
Coloseni 1.16

Până nu te raportezi la Dumnezeu, întrebările despre scopul vieţii nu-şi au rostul.
Bertrand Russell, ateist
Nu e vorba numai despre tine.
Scopul vieţii tale este mult mai înalt decât împlinirile personale, liniştea ta sau chiar decât fericirea ta. Este mult mai de preţ decât familia ta, cariera ta, şi chiar decât visurile şi ambiţiile tale. Dacă vrei să ştii de ce te-ai născut pe această planetă, trebuie să începi cercetarea aceasta cu Dumnezeu. Tu te-ai născut cu voia Lui şi pentru a împlini scopul voii Lui.
Căutarea scopului vieţii a frământat minţile oamenilor timp de mii de ani. Aceasta pentru că de obicei noi, oamenii, începem dintr-un punct greşit – noi înşine. Noi punem întrebări egocentrice ca şi acestea: Ce vreau eu să fiu? Ce voi face cu viaţa mea? Care sunt idealurile mele, ambiţiile mele, visurile pe care le am eu cu privire la viitorul meu? Dar concentrarea atenţiei asupra noastră înşine niciodată nu ne va descoperi scopul vieţii noastre. Scriptura spune: El ţine în mână sufletul a tot ce trăieşte, suflarea oricărui trup omenesc. (Iov 12.10).
Contrar a ceea ce spun multe cărţi, filme sau prelegeri, tu nu vei descoperi scopul vieţii tale uitându-te la tine însuţi. Probabil că deja ai şi încercat această metodă. Nu tu te-ai creat, ca urmare este imposibil să ştii pentru ce ai fost creat! Dacă ţi-aş pune în mână un instrument recent inventat, pe care nu l-ai mai văzut niciodată, tu nu ai şti la ce se foloseşte, şi nici chiar instrumentul recent inventat nu ţi-ar putea spune. Numai creatorul lui sau manualul de folosire ţi-ar putea spune scopul pentru care a fost conceput obiectul respectiv.
O dată m-am rătăcit prin munţi, şi m-am oprit să cer direcţii spre locul unde îmi aşezasem cortul. Mi s-a răspuns: „Tu nu poţi ajunge la acel loc din acest punct. Trebuie să treci de partea cealaltă a muntelui”. În acelaşi mod, tu nu poţi ajunge să afli scopul vieţii tale plecând de la tine însuţi. Tu trebuie să începi cu Dumnezeu, Creatorul tău. Tu exişti numai pentru că Dumnezeu a vrut să exişti. Ai fost făcut de Dumnezeu şi pentru Dumnezeu – şi până vei înţelege asta, viaţa ta nu va avea un sens. Numai în Dumnezeu putem găsi originea noastră, identitatea noastră, importanţa noastră, scopul nostru, raţiunea existenţei noastre şi destinul nostru. Orice altă cale duce spre un capăt de drum de unde nu există ieşire.
Mulţi oameni încearcă să se folosească de Dumnezeu pentru a-şi afirma eul, dar aceasta nu este altceva decât o inversare a cursului firesc al lucrurilor şi este destinat eşecului. Ai fost creat pentru Dumnezeu, şi nu invers şi viaţa are sens lăsându-l pe Dumnezeu să te folosească pentru scopul pentru care te-a creat, nu să-L foloseşti tu pe El pentru scopul tău ecogentric. Scriptura spune: Şi umblarea după lucrurile firii pământeşti este moarte, pe când umblarea după lucrurile Duhului este viaţă şi pace. (Romani 8.6)
Am citit multe cărţi care dădeau sugestii despre cum să descoperi scopul vieţii. Toate pot intra în categoria cărţilor de autoperfecţionare, pentru că toate abordează subiectul dintr-o perspectivă centrată pe eu, pe sine. Cărţile de acest gen, chiar creştine fiind, de obicei îţi oferă aceleaşi căi posibile pentru a găsi scopul vieţii: Gândeşte-te ce visuri ai. Clarifică-ţi sistemul de valori. Stabileşte-ţi anumite idealuri. Gândeşte-te la ce anume eşti bun. Propuneţi scopuri înalte. Caută să le atingi! Fii disciplinat. Crede că poţi ajunge la idealurile propuse. Implică-i pe alţii. Nu ceda niciodată.
Desigur, aceste recomandări adesea au condus la mari succese. De obicei poţi atinge un ideal dacă rămâi statornic în urmărirea lui. Dar a avea succes nu e acelaşi lucru cu împlinirea scopului vieţii tale. Tu poate ai şansa să-ţi atingi propriile tale scopuri, devenind un om de succes după standardul lumii acesteia, şi totuşi să nu împlineşti scopul real pentru care Dumnezeu te-a creat. Tu ai nevoie de mai mult decât de sfaturi de auto-perfecţionare. Scriptura zice: Pentru că oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va câştiga. Matei 16.25.
Cartea aceasta nu este una de auto-perfecţionare. Nu este un ghid despre cum să găseşti cariera potrivită, cum să-ţi îndeplineşti visurile tale ori să-ţi planifici viitorul. Nu este nici o carte care să-ţi spună cum să mai adaugi câteva activităţi la un program zilnic deja supraaglomerat. De fapt, te va învăţa cum să faci mai puţine lucruri în viaţă – concentrându-te asupra a ceea ce e cel mai important. Această carte îţi va dezvălui cum poţi deveni ceea ce Dumnezeu te-a creat să fii.
Cum, deci, poţi descoperi scopul pentru care ai fost creat? Ai doar două opţiuni. Prima opţiune este cea a speculaţiei. Acesta opţiune este aleasă de cei mai mulţi oameni. Ei încep să clădească ipoteze, să presupună, să teoretizeze. Când oamenii spun: „Întotdeauna am crezut că viaţa este…” asta înseamnă „Aceasta e cea mai bună ipoteză la care m-am putut gândi…”
De mii de ani, cei mai luminaţi filozofi au discutat şi au venit cu speculaţii despre scopul vieţii. Filozofia este un subiect important şi are locul ei, dar când încearcă să determine scopul vieţii, chiar cei mai înţelepţi filozofi doar fac presupoziţii.
Dr. Hugh S. Moorhead, profesor de filozofie la Northeastern Illinois University, o dată a scris la 250 din cei mai binecunoscuţi filozofi, oameni de ştiinţă, scriitori şi intelectuali din lume, şi le-a pus întrebarea: „Care este scopul vieţii?” El a publicat răspunsurile primite într-o carte. Unii au trimis presupunerile lor cele mai elaborate, alţii au recunoscut că au ajuns să-şi fabrice ei propriile lor scopuri, iar alţii au fost destul de sinceri încât să mărturisească faptul că nu au nici cea mai vagă idee. De fapt, o parte din vestiţii intelectuali l-au întrebat pe profesorul Moorhead să le scrie înapoi şi să le comunice dacă el a descoperit scopul vieţii pe pământ.
Din fericire există alternativă la varianta speculaţiei despre semnificaţia şi scopul vieţii. Ea se numeşte revelaţie. În Cuvântul Său putem vedea ce ne descoperă Dumnezeu despre viaţă. Cea mai simplă cale de a afla scopul unei invenţii este să-l întrebi pe inventator. Acelaşi adevăr este valabil şi în descoperirea scopului vieţii tale: întreabă-L pe Dumnezeu.
Dumnezeu nu ne-a lăsat să bâjbâim în ignoranţă. El a aşezat, în Scriptură, cele cinci scopuri pentru care am fost creaţi. Ea este manualul nostru de folosire, explicându-ne de ce suntem în viaţă, cum se trăieşte viaţa, ce să evităm în viaţă, şi la ce să ne aşteptăm în viitor. Ne explică ceea ce cărţile de autoperfecţionare şi cărţile filozofice nu au de unde şti. Scriptura spune:… înţelepciunea lui Dumnezeu,… tainică şi ţinută ascunsă, pe care o rânduise Dumnezeu, spre slava noastră, mai înainte de veci (1 Corinteni 2.7).
Dumnezeu nu este doar punctul de plecare a vieţii tale; El este sursa ei. Pentru a descoperi scopul tău în viaţă, trebuie să te întorci la Cuvântul lui Dumnezeu, nu la cuvântul înţelepciunii lumii acesteia. Trebuie să-ţi clădeşti viaţa pe adevăruri eterne, nu pe psihologie, nici pe alte surse care te îndeamnă să cauţi succesul. Scriptura spune: În Cristos am fost făcuţi şi moştenitori, fiind rânduiţi mai dinainte, după hotărârea Aceluia, care face toate după sfatul voiei Sale, ca să slujim de laudă slavei Sale, noi, care mai dinainte am nădăjduit în Christos. (Efeseni 1.11-12) Aceste versete ne descoperă trei idei despre scopul nostru în viaţă.
1. Tu îţi descoperi identitatea şi scopul vieţii în cadrul unei relaţii cu Isus Cristos. Dacă nu ai o astfel de relaţie, o să-ţi explic mai târziu cum să o începi.
2. Dumnezeu s-a gândit la tine cu mult înainte ca tu să te gândeşti la El. Scopul Lui pentru viaţa ta era determinat încă înainte de naşterea ta. El l-a planificat înainte ca tu să exişti şi fără nici o intervenţie din partea ta. Tu poţi să-ţi alegi cariera, soţul sau soţia, şi multe alte părţi ale vieţii, dar nu poţi alege scopul vieţii tale.
3. Scopul vieţii tale se potriveşte perfect într-un mult mai mare scop cosmic pe care Dumnezeu l-a destinat pentru veşnicie. Despre acest scop va vorbi şi cartea de faţă.
Andrei Bitov, un romancier rus, a crescut sub regimul comunist, dar Dumnezeu i-a atras atenţia într-o zi de jale. El scrie: „În al douăzeci şi şaptelea an, pe când mă ducem cu metroul în Leningrad (azi Petersburg) am fost cuprins de o decepţie aşa de mare că am simţit că viaţa mea se stinge, viitorul mi se întunecă imediat, totul ne mai având nici o un sens. Dintr-o dată mi-au apărut cuvintele: Fără Dumnezeu viaţa nu are sens. Repetând cu uimire această propoziţie, m-am agăţat de ea, am coborât din metro şi am fugit la lumina lui Dumnezeu”.

– Studiu biblic | Viața condusă de scopuri –

Autor: Lucian Iacob

Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s