„Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.” Romani 5:8
William R. Newell a fost cunoscut ca păstor, evanghelist, învățător, autor, conferențiar și scriitor. Dar numele său a rămas în memoria creștinilor din lumea întreagă doar datorită imnului Multă vreme eu am rătăcit. Cei care l-au cunoscut au spus că era un om smerit, care recunoștea mereu că numai harul lui Dumnezeu îl susține și îl ajută să ducă la îndeplinire toate sarcinile pe care le avea.
Ca adolescent, a fost răzvrătit împotriva tuturor. Nemaiștiind ce să facă cu el, părinții i-au trimis o scrisoare președintelui Moody Bible Institute din Chicago, dr. Torrey, pentru a-l ruga să-l primească să studieze acolo pe fiul lor, pe care nu mai știau cum să-l țină în frâu. Uimit de cererea părinților, Torrey le-a răspuns că le înțelege durerea și frustrarea, dar la acel Institut Biblic erau primiți doar tinerii dedicați lui Dumnezeu, care voiau să devină păstori, misionari sau evangheliști. Părinții lui Bill au insistat și Torry a acceptat, în cele din urmă, să aibă o întrevedere cu băiatul. L-a primit, dar lucrurile nu au mers prea bine și președintele institutului se gândea că doar Dumnezeu îl poate transforma pe acest răzvrătit. Și într-adevăr așa a fost. Bill a început să se schimbe și să fie foarte serios în pregătirea lecțiilor. A terminat școala cu note atât de bune, încât a fost rugat să rămână să predea la Institutul Biblic.
În anul 1895, William Newell a început să se gândească la posibilitatea de a-și pune mărturia vieții pe hârtie sub formă de versuri. S-a așezat la masa de scris, dar nu-i veneau în minte decât prostiile pe care le-a făcut și nimic altceva. Nu putea să scrie nimic. Săptămâni la rând a fost chinuit de acest gând, dar nu putea să scrie nici măcar un singur vers. S-a repezit spre masa de lucru, a luat un stilou și un plic și a început să scrie pe el primul vers și, înainte de a-l termina, a venit al doilea vers și tot așa. Versurile au început să curgă și, în câteva minute, toată mărturia vieții lui era pusă pe hârtie sub formă de versuri deosebite.
Câteva zile mai târziu, i-a arătat versurile lui Daniel Towner, directorul muzical la Moody Bible Institute, care a început numaidecât să compună melodia. Acesta i-a mărturisit mai târziu lui William Newell că i-a plăcut atât de mult versurile, încât nu s-a ridicat de la masă până ce a terminat melodia.
William Newell a spus odată că, dacă nu ar fi trecut prin nebunia adolescenței și nu s-ar fi confruntat cu starea lui de păcat, niciodată n-ar fi fost în stare să înțeleagă harul lui Dumnezeu și lucrarea lui Cristos de la cruce.
Bebe și Bianca Ciuașu – Voi cânta doar despre Isus, vol. 1
